Deși în topul meu personal al tradițiilor cea cu cele 40 de păhărele este pe primul loc, n-am reușit, totuși, niciodată s-o respect până la capăt.
Așa că azi m-am ambiționat. N-aveam chef să ies din casă, așa că o să “servesc” cele 40 de păhărele în compania unuia dintre personajele mele – domn’ Costel.
Nefiind o întâlnire formală, eu am rămas în hainele mele de stat prin casă, iar el a rămas desenat doar ăn creion (dacă ar fi trebuit să apara la ziar, neăparat ar fi trebuit să fie tras în tuș, iar dacă era pentru pagina color, trebuia chiar și colorat pe calculator).
Să-i dăm drumul deci:
Și uite așa, nici anu’ asta n-am reușit să beau 40 de păhărele (că după ce-a plecat Costel mi-a pierit cheful).
PS – Max, trec azi pe la tine, că am o problema cu laptopul, da?